TRADITII SI OBICEIURI

01

ALEGEREA NASILOR

Majoritatea oltenilor îşi aleg drept naşi de nuntă pe naşii de botez ai mirelui, aceasta pentru a-l feri pe acesta de blesteme. Deopotrivă, voalul miresei, lumânările şi floarea din pieptul mirelui trebuie neapărat cumpărate de către naşi. 

02

FEDELESUL / BRADUL

Obiceiurile de nuntă propriu-zise începeau în ziua de vineri de dinaintea marelui eveniment, când se mergea pe uliţele sat cu o sticlă de ţuică şi se chema lumea la nuntă. În seara aceleiaşi zile avea loc ”Fedeleşul”, adică o petrecere la casa miresei unde participă prietenii apropiaţi ai mirilor. Cu aceeaşi ocazie, prietenii mirilor ajutau la împodobirea unui brad cu flori de hârtie colorată, nuci şi mere, iar în vârf se punea un măr cu o batistă. Bradul este simbolul tinereţii veşnice, iar merele şi colacii reprezintă belşug şi rodnicie. În prezent, lucrurile stau ”puţin” altfel: petrecerea nu mai are loc vinerea, ci în joia de dinaintea nunţii, iar aceasta are loc la casa miresei. ”Fedeleşul” există şi azi şi presupune împodobirea bradului anterior amintit cu flori din hârtie colorată, dar acestea nu se prind la acel moment în brad, ci sunt păstrate pentru a fi legate în brad în dimineaţa nunţii. În brad se pune şi un prosop. De precizat că bradul se înconjoară de mai multe ori cu un fir împletit alcătuit din trei fire de aţă de culoare roşie, albă şi albastră – acest obicei se spune că reprezintă ”legatul necazurilor şi spiritelor rele”. Bradul va fi purtat de către un băiat neînsurat în ziua nunţii.

03

UDATUL

in dimineaţa nunţii, mireasa se duce ”la udat” cu domnişoara de onoare şi cu băiatul cu bradul, plus prieteni. Aceasta înseamnă că mireasa, flăcăul cu bradul şi alaiul miresei merg la cea de-a treia fântâna dinspre răsărit numărată de la casa miresei, însoţiţi, desigur, de lăutari. Flăcăul cu bradul are misiunea de a scoate apă din fântână de trei ori şi, de fiecare dată, împreună cu mireasa, cei doi stropesc/udă mulţimea cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apa din găleată (unde trebuie să existe şi ceva bani), în formă de cruce. De asemenea, în găleată trebuie pus şi fusul din care s-a folosit firul împletit de aţă roşie, albă şi albastră. La final, mireasa răstoarnă, cu vârful pantofului, găleata cu apă. Acest obicei, se spune, ar simboliza recolte bogate. Întorşi ”de la udat” la casa miresei, în curte se aşează o masă rotundă pe care se pun: o pâine, zahăr pe pâinea respectivă şi un pahar de vin. Tot acum se pun în brad florile de hârtie colorată confecţionate în seara zilei de joi, plus două batiste, două mere şi mănunchiul de busuioc cu care ”s-a udat”. Mireasa ia o gură de vin şi ”udă”/stropeşte bradul împodobit acum, procedură ce se repetă de trei ori. Pâinea anterior menţionată se rupe în bucăţi şi se împarte celor prezenţi. Apoi, nuntaşii încing o horă, prilej cu care mireasa trece pe la fiecare şi îi prinde în piept floarea de nuntă. În tot acest răstimp, băiatul cu bradul trebuie neapărat să joace şi el în cadrul horei, prezenţa sa fiind obligatorie la acest moment.

04

INVELITUL

Pregătirea miresei pentru cununia religioasă are loc în jurul orelor prânzului, imediat după ”udat”. Astfel, mireasa este aşezată pe un scaun în mijlocul curţii şi cu o oglindă în faţă, iar naşa o aranjează şi îi pune voalul. În tot acest timp, lăutarii îi cântă “Ia-ţi mireasă, ziua bună!”. Cei prezenţi la gătitul miresei aruncă cu bani pe care mireasa trebuie să îi strângă. Tradiţia cere ca mireasa să fie îmbrăcată cu mult fast – în unele zone din Oltenia, cei prezenţi o bocesc pe aceasta deoarece, se spune, aceasta urmează să se despartă de familie pentru totdeauna. Odată încheiată această etapă, toată lumea petrece cu muzică populară, sârbe şi hore, totul lângă o masă bine garnisită cu de-ale gurii. De menţionat că, în Oltenia, în cazurile unde fata locuieşte deja cu viitorul soţ, aceasta este îmbrăcată pentru nuntă la casa părinţilor.

05

BARBIERITUL MIRELUI

Bărbieritul mirelui este un alt moment mult-aşteptat în derularea tradiţiilor la o nuntp oltenească. Astfel, în timp ce mireasa este gătită la ea acasă – ori la dimiciliul părinţilor ei, după caz -, mirele are şi el parte de ”acţiune” la domiciliul său. La fel ca la mireasă, ginerele este aşezat pe un scaun în mijlocul curţii gospodăriei, iar naşul, sau un alt prieten apropiat, îl bărbiereşte – la propriu sau doar se preface, sens în care se folosesc tot felul de obiecte: fie un cuţit, o sabie, o seceră etc., totul spre amuzamentul celor prezenţi, majoritatea prietenii bărbaţii ai mirelui. Naşul care îl va cununa îi va pune mirelui în piept floarea de cununie, plus o bancnotă de bani, iar alaiul porneşte spre casa miresei.

06

TURTA MIRESEI

La întoarcerea de la cununat se merge casă la ginere, unde se mănâncă ”turta miresei” pe care i-o oferă soacra şi, apoi, se dansează în jurul mesei. Mai exact, mireasa este urcată pe o masă, se ia o pâine în ţest şi o grămăjoară de zahăr, iar mireasa trebuie ”să guste” din pâinea menţionată, rupând mici bucăţi din ea, cu menţiunea că mireasa trebuie să guste, împreună cu pâinea, şi vinul, dar şi puţin zahăr. Procedura se repetă de trei ori, pâinea fiind ruptă din trei colţuri diferite. Apoi, mireasa este luată în braţe – la propriu, de către soacră, care îi oferă un dar.

07

UDATUL

Mireasa repetă şi după cununat ”udatul” nuntaşilor, adică stropeşte alaiul de nuntaşi cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apa dintr-o găleată (unde trebuie să existe şi ceva bani), stropirea având loc în formă de cruce. La final, mireasa răstoarnă găleata cu apă, după care tot mireasa rupe fusul de unde s-a folosit firul împletit cu trei fire de aţă de culoare roşie, albă şi albastră (fusul fiind în tot acest timp în caldaria cu apă rămasă acasă de dimineaţa de după udat). Odată încheiat acest episod se aruncă peste gardul casei mirelui fusul şi prosopul din brad, apoi se joacă ”Hora miresei” sau ”Nuneasca”. În acest moment se obişnuieşte ca cei apropiaţi să ofere cadouri mirilor.

08

MASA

Ospăţul de nuntă, în Oltenia se obişnuia să aibă loc două petreceri: una în casa miresei – pe timp de zi, şi petrecerea mare – în casa mirelui, odată cu lăsarea serii. Acest obicei se mai păstrează azi doar în anumite zone din Oltenia. De asemenea, specific zonei era că mirii nu stăteau la aceeaşi masă cu restul nuntaşilor şi că trebuia să bea din aceeaşi sticlă de vin şi să mănânce împreună din acelaşi blid cu aceeaşi lingură (de lemn), aceasta pentru a învăţa să împartă totul.

09

FURATUL MIRESEI

”Furatul miresei”, operaţiune derulată de către un grup restrâns de nuntaşi. Ginerele, sau naşul, trebuie apoi să răscumpere mireasa. Aruncarea buchetului miresei este şi ea o etapă nelipsită şi întâlnită la nunţi şi din alte regiuni ale ţării. Acest episod are loc, de regulă, spre finalul petrecerii, mireasa aruncând, cu spatele, buchetul peste cap către un grup de tinere fete nemăritate participante la petrecere, toate strânse laolaltă. Tradiţia spune că cea care va prinde buchetul mieresei se va mărita în anul respectiv.

10

DEZVELITUL si BUCHETUL

Despodobirea miresei are loc tot spre finalul petrecerii, această operaţiune fiind efectuată de către naşă, care îi va pune miresei, în loc, un batic de gospodină. Voalul miresei este apoi pus, în schimb, unei alte fete nemăritate participante la nuntă. De menţionat că, în a doua jumătate a programului petrecerii, înainte de despodobirea miresei, se obişnuia să se strige darul de nuntă. În fapt, acest obicei se mai păstrează şi astăzi în anumite zone ale Olteniei, dar, în ultimii ani, mulţi au renunţat, înlocuind această tradiţie cu o mică cutie, de regulă sub forma unei căsuţe, unde invitaţii lasă un plic conţinând darul de nuntă.

Traditii la nunti

Pachete nunta la cort

PRET AVANTAJOS
INSTALARE
RECUNOASTERE
PLIAT PE CLIENT
TRANSPORT
Mobil

0761700095

Adresa

Mirila, Bobicesti, Olt

vrei NUNTA SI TRADITII LA CORT?

Pin It on Pinterest

Share This